România, îngropată de împrumuturi. Datoria guvernamentală a atins un prag îngrijorător

După primele patru luni ale anului, datoria guvernamentală a țării a ajuns la 526,7 miliarde de lei, respectiv 49,9% din PIB, arată cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe.

Prin comparație, la finele anului 2020, România înregistra un nivel de 499,153 miliarde lei (47,3% din PIB).

Din ce este alcătuită datoria României

Din datoria de 526,7 miliarde de lei înregistrată la finele primelor patru luni ale anului curent, 16,79 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul datoria pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 446,504 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

De asemenea, datele Ministerului de Finanțe arată că datoria administraţiei publice centrale se ridica la 510,923 miliarde de lei. Din această sumă, 494,148 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (236,084 miliarde de lei) şi euro (232,225 miliarde de lei, echivalent).

Totodată, Ministerul de Finanțe indică și nivelul datoriei administraţiei publice locale. Potrivit cifrelor și rapoartelor oficiale, aceasta se ridică la valoarea de 15,774 miliarde de lei, la finele lui aprilie 2021. Din această sumă, 15,757 miliarde de lei sunt pe termen mediu şi lung.

Cifrele Ministerului de Finanțe mai arată că România are o datorie externă a administraţiei publice de 267,850 miliarde de lei, ceea ce corespunde cu 25,4% din PIB. Din acești bani, 263,197 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,653 miliarde de lei a administraţiei publice locale. 267,22 miliarde de lei reprezintă suma pe termen mediu şi lung.

În luna iunie a acestui an, Agenţia de rating Moody’s arată că datoria externă a României a sărit de la mai puţin de 50% în 2019 la 62% în 2020.

„Datoria externă a României a crescut la 62% din PIB în 2020, de la puțin sub 50% la sfârșitul anului 2019, o creștere de 30 de miliarde de dolari în termeni absoluți”, arată Agenția, în raportul său.

„Privind în viitor, ne așteptăm ca deficitul de cont curent să se restrângă treptat. Subvențiile din fondul de recuperare al UE vor avea ca rezultat o extindere a excedentului de venit secundar, în timp ce recuperarea economică va stimula importurile și va afecta deficitul de mărfuri”, spune agenţia de rating.